Arhive lunare: ianuarie 2014

Hemoroizi externi

Sa suferi in liniste de hemoroizi interni sau externi este o absurditate. Este absolut logic si normal sa tratezi problema de la primele simptome pentru a nu se agrava. Daca nu faci nimic, hemoroizii vor evolua pentru ca daca ii ignori nu inseamna ca nu mai sunt acolo. Iar daca tot amani, nu faci decat sa te asiguri ca vei suferi mult mai mult din cauza acestor hemoroizi externi, pana cand vei fi nevoit sa apelezi la un medic de specialitate.

Majoritatea oamenilor nu cauta ajutor de specialitate daca observa semne ca sufera de hemoroizi, in stare incipienta, si astfel prin agravarea lor, ajung sa fie afectati de hemoroizii externi, mult mai durerosi. In acest stadiu, pacientii devin practic fortati de imprejurari sa consulte un medic specialist in problema hemoroizilor si vor fi nevoiti sa infrunte nu doar durerea fizica, ci si cea psihica provocata de durerea de a expune acele zone sensibile altor priviri.

Totusi, daca esti atat de stanjenit de problema hemoroizilor incat nu ai de gand sa vorbesti cu nimeni despre tratament, atunci iti recomandam sa te gandesti la faptul ca vizita la medic este invitabila si problema hemoroizilor va da nastere unor complicatii medicale majore.

Un alt lucru pe care poti sa il faci daca suferi de hemoroizi externi este sa apelezi la o baie partiala dupa ce folosesti toaleta. Astfel, in loc sa folosesti hartie igienica uscata care nu poate decat sa inrautateasca conditia hemoroizilor, poti sa umpli cada cu apa doar cat sa iti acopere hemoroizii daca stai jos. Trebuie doar sa te asiguri ca apa este calduta si nu rece, aceasta este pana la urma tot o masura de igiena pentru a mai atenua dezvoltarea hemoroizilor in sine. In lipsa unei igiene stricte nu veti reusit sa ameliorati hemoroizii.

Deoarece hemoroizii sunt pana la urma o inflamare a tesuturilor, recomandam sa incepeti sa acordati o atentie sporita in ce priveste igiena zonei anale pentru ameliorarea senzatiei de disconfort provocata de hemoroizii externii. Igienizarea stricta a zonei anale – adica dus obligatoriu dupa fiecare scaun – este absolut esentiala pentru a reduce inflamatia.

O alta varianta la indemana ta pentru a incerca sa ameliorezi durerea si senzatia de disconfort provocate de hemoroizi este sa incerci sa nu exerciti presiune in vreun fel in zona anala. Asadar, daca orice altceva a dat gres, poti alege sa stai in pat cateva zile pentru a nu pune nici un fel de presiune pe zona anala, in special daca suferi de hemoroizi externi. In plus, inflamarea se va mai ameliora, iar tu vei fi cu siguranta mai fericit. Totusi trebuie sa ne gandim ca exista tratamente noninvazive (fara operatie chirurgicala) pentru hemorizi, care nu necesita intreruperea activitatii de zi cu zi. Merita sa stai imobilizt si sa suferi?

Exista mai multe tratamente pentru hemoroizii externi printre care se remarca ligaturarea cu benzi elastice.

Cel mai bun tratament este preventia! Nu astepta ca boala sa avanseze!

Informatii despre colonoscopie

Investigatia permite vizualizarea directa a leziunilor, fotografierea lor, prelevarea de biopsii si rezectia leziunilor suspecte (polipi), care pot fi examinati apoi histologic.

Colonoscopie este o investigatie minim invaziva a intestinului gros (colon) si a partii distale a intestinului subtire cu o camera video atasata de capatul unui tub flexibil introdus prin orificiul anal.

Colonoscopiile – sunt investigatii cu un grad inalt de siguranta, iar in cazul in care exista o indicatie ferma (de exemplu prezenta de rectoragii – sange in scaun), explorarea este indispensabila, pentru a evita erorile de diagnostic. Investigatia necesita o pregatire speciala, asigurata prin administrarea unui purgativ cu o zi inainte, care determina o diaree apoasa, esentiala pentru efectuarea in bune conditii a analizei.

Definitia rectosigmoidoscopiei
Rectosigmoidoscopiea inseamna examinarea portiunii terminale a colonului (rectul precum si colonul sigmoid), de regula pana la 55 de cm distanta de anus. Colonoscopia totala, permite vizualizarea intregului colon.

Colonoscopia este recomandata de doctori macar o data pe an

Complicatiile (rare) legate de explorare sunt perforatia (care necesita sanctiune chirurgicala) si hemoragia (de exemplu in urma procedurilor terapeutice la persoane cu diateze hemoragice sau sub tratament anticoagulant). Explorarea dureaza intre 5 minute (pentru rectosigmoidoscopie) si 30 de minute (pentru colonoscopia totala), secventa de retragere a endoscopului fiind esentiala pentru vizualizarea adecvata a peretilor intestinali. Factorul de eroare e reprezentat de prezenta materiilor fecale in lumen, in cazul in care pregatirea nu a fost corespunzatoare.

Medicii recomanda sa faceti o colonoscopie atunci cand apar simptome precum hemoragia digestiva inferioara, suspiciunea de neoplazie digestiva sau modificarile fara o cauzalitate clara in tranzitul intestinal. Scaderea ponderala si anemia feripriva constituie indicatii majore pentru colonoscopie, adesea impreuna cu endoscopia digestiva superioara, chiar daca nu sunt prezente rectoragiile.

Dupa investigatie poate persista un disconfort abdominal minor, determinat de prezenta aerului insuflat in intestin; nu este necesara o recuperare prelungita ulterioara, cu exceptia cazului in care se utilizeaza sedare sau anestezie generala. Colonoscopia poate identifica cu precizie mai multe afectiuni: cancerul colorectal, polipii colonici, diverticulii si bolile inflamatorii intestinale.

Polipi colonici

Atunci cand sunt identificati in cursul unei rectosigmoidoscopi, ei trebuie biopsiati, pentru a identifica tipul de polip (daca este adenomatos) si prezenta displaziei (leziune premaligna) de grad usor, mediu sau sever, sau prezenta celulelor atipice (maligne).

Polipii colonici sunt de mai multe tipuri, cel mai frecvent fiind intalniti polipii adenomatosi. Acestia sunt leziuni premaligne, cu potential de a evolua catre cancer colorectal intr-un interval variabil de timp, de la 5 la 10 ani.

De asemenea, identificarea acestora impune programarea pacientului la colonoscopie totala, pentru a inspecta intregul colon si a identifica si alte leziuni, urmata de polipectomie (rezectia endoscopica a polipilor adenomatosi).
Dupa confirmarea diagnosticului de cancer colorectal (confirmarea se face cu ajutorul examenului anatomopatologic) se impune evaluarea completa a pacientului in vederea interventiei chirurgicale, urmate de monitorizarea oncologica cu sau fara tratament ulterior (chimioterapie). In unele cazuri de cancer rectal, se poate initia radioterapie preoperatorie de scurta durata, urmata de rezectie chirurgicala si de chimioterapie.

Fisura anala si dureri anale: diagnosticul corect?

Ce este fisura anala ?

Fisura anala este o afectiune relativ frecvent intilnita in practica curenta. Se apreciaza ca aproximativ 6 – 15% din consultatiile pentru patologie anala sunt la pacienti cu fisuri anale.

Fisura anala este o ulceratie (ruptura) lineara la nivelul canalului anal, adica in portiunea terminala a tubului digestiv.

Care sunt factorii care favorizeaza aparitia fisurii anale?

La unii pacienti, fisurile anale nu au niciun factor favorizant.

Cea mai frecventa cauza implicata in aparitia fisurii anale este traumatismul canalului anal. Momentul evacuarii unui scaun consistent si tare(pacientul este constipat), este recunoscut de majoritatea pacientilor ca reprezentand factorul declansator al simptomatologiei fisurii anale. Mult mai rar fisura anala este asociata cu episoade diareice sau cu boala hemoroidala.

Cum se manifesta fisura anala?

Simptomul cel mai important pentru fisura anala este durerea. Aceasta are caracter de arsura sau usturime si se localizeaza in mod normal nivelul anusului si este de intensitate foarte mare. Pacientul este nevoit sa isi intrerupa activitatile cotidiene.

Durerea anala apare in momentul scaunului si dureaza cateva ore, uneori mai mult, dupa scaun.

Durerea se asociaza frecvent cu sangerarea anala. Sangerarea din fisura anala este cu sange rosu, in cantitate mica, pe hartia igienica sau in vasul de toaleta.

La multi pacienti le este teama sa mearga la toaleta iar acest lucru accentueaza durerile, produce inhibitia reflexului de evacuare a materiilor fecale si in final accenteaza constipatia si agravarea durerilor. Anticipand durerea, creste si contractia anusului (vedeti “hipertonia sfincterului anal intern”), caracteristica fisurii anale produce la randul ei dificultati in evacuarea scaunului, cu accentuarea constipatiei, precum si tulburari de circulatie a sangelui, care impreuna agraveaza fisura anala.

Mai rar, pot apare prurit anal (mancarimi in zona anala), tulburari urinare sau secretii care pateaza chilotul.

Cum se diagnosticheaza fisura anala

Simptomatologia descrisa mai sus sugereaza prezenta unei fisuri anale, dar numai evidentierea leziunii (fisura anala) de catre medic reprezinta certitudinea diagnostica.

Fisurile anale recente (acute) apar ca o ruptura lineara, superficiala, situata cel mai frecvent in partea posterioara (in spre spate) a canalului anal. Fisurile anale cronice (de cel putin 6 luni) apar sub forma unei ulceratii (rupturi) profunde, in forma triunghiulara, ovala sau forma de sageata. Spre partea externa a canalului anal poate aparea o proeminenta tegumentara, numita impropriu „hemoroid santinela”, iar pe partea interna o alta proemineta, numita papila anala hipertrofica. Cel mai frecvent fisura anala este unica si este localizata posterior (spre spate) si mai rar anterior (spre organele genitale). Mult mai rar fisura anala este dubla (bipolara).

Exista si fisurile anale atipice (localizate lateral, nedureroase, multiple) care pot fi cauzate de boli grave. In aceasta situatie este necesar sa faceti investigatii suplimentare: biopsie, examen colonoscopic sau rectosigmoidoscopic. Aceste fisuri anale sunt insa mult mai rar intalnite.

La pacientii cu dureri intense si contractura anala examinarea se face sub anestezie locala cu xilina, ceea ce permite medicului chirurg sa efectueze si examenul anoscopic (examinarea canalului anal si a portiunii terminale a rectului cu ajutorul unui instrument tubular numit anuscop).

Complicatii posibile ale fisurii anale

Fisurile anale cronice (cu evolutie indelungata) pot produce complicatii, cum ar fi:
– infectarea fisurii, cu formarea unui abces anal sau a unei fistule submucoase.
– stenoza anala, cand canalul anal, datorita sclerozei, devine stramt si produce tulburari grave de evacuare a scaunului.

Fisura anala este o afectiune relativ frecventa a canalului anal, caracterizata prin ruptura acuta sau cronica a mucoasei anale. Ea este produsa de traumatismul local anal prin scaun de consistenta dura (constipatie). Pacientii simt dureri in zona anala de intensitate mare, asociate cu sangerare si prurit. Primul pas care trebuie urmat este cautarea unui tratament naturist pentru fisuri anale.