Fisurile anale sunt asociata cu hemoroizii si pot fi destul de stanjenitoare deoarece oamenii care sufera de acest tip de afectiune se simt foarte stanjeniti din cauza senzatiei de mancarime, arsura sau durere in zona rectului.

Fisurile anale sunt o ruptura anormala in pielea sau marginea tesutului ce inconjoara anusul.

Intotdeauna ar trebui sa va ganditi la un tratament pentru fisurile anale, desi este cunoscut faptul ca acest tip de afectiune nu se vindeca de la sine. Tratamentul acasa este pentru a ameliora putin afectiunea, pentru a va simti mai putin stanjenit si pentru a inlatura disconfortul. Deci cine este afectat de fisuri? Toti putem fi afectati de fisurile anale, indiferent de sex sau de varsta, apar des si la bebelusi, copiii mici si oamenii de peste 50 de ani! Este de asemenea mai intalnita la femei decat la barbati. Va puteti imagina un bebelus afectat de fidurile anale? Cam cat de dureroasa si incomoda poate fi aceasta afectiune?

Incercati sa va imaginati ca sunteti la un birou, stand jos alaturi de alti oamenii, cand deodata anusul dumneavoastra devine foarte dureros sau aveti o mancarime insistenta. Ce credeti ca ati face daca nu va puteti scarpina oriunde si oricand aveti nevoie? Acesta este motivul principal pentru care aveti nevoie sa gasiti un tratament pentru fisurile anale cat mai curand posibil. Fisurile anale pot fi cauzate de supraintinderea anusului din cauza trecerii unor excremente tari si de dimensiuni mari, care la randul lor sunt cauzate de constipatie. Pentru a preveni constipatia, trebuie sa consumati o multime de lichide si sa aveti o dieta bogata in fibre. Facand exercitii fizice si avand un stil de viata sanatos va puteti feri de constipatie.

Cum veti sti daca va afeteaza fisurile anale?

Cum fisurile anale nu sunt o afectiune care ameninta existenta, simptomele lor sunt doar indicatii ale complicatiilor din stadiul primar, care se pot transforma in continuare in unele mai avansate, daca nu li se acorda atentia corespunzatoare. La femei, care au ciclul menstrual, este foarte important sa stie ca daca sangerarile sunt provocate de aceasta situatie specific feminina sau au alte cauze. Daca prezentati simptomele de mai sus, consider ca a venit momentul sa va faceti o programare la doctor.

Daca simtiti o durere ascutita, arzatoare si veti sangera in timpul defecatiei, pe langa faptul ca puteti simti durere o lunga perioada de timp, atunci este posibil sa fiti deja afectat de fisurile anale. Este important sa mergeti la doctor pentru a va diagnostica corect. Vestea buna este ca exista metode de tratament disponibile pentru a trata si vindeca fisurile anale. Remediile se gasesc atat pe piata de farmaceutice, cat si in intimitatea propriei case. Problema este ca aceste remedii nu fac decat sa amane vizita la medic. Una dintre cele mai intalnite metode de prevenire sau de tratament este utilizarea preparatelor care actioneaza ca laxative si va inmoaie scaunul. Intinderile pot fi calmate folosind supozitoare cu lubrifiant, care ajuta si la protejarea tesutului anal.
Remedii fisuri anale

Exista si remedii naturale disponibile care pot calma si amana un pic simptomele pentru fisurile anale fara a avea un efect secundar, cum au majoritatea cremelor si unguentelor farmaceutice, si ar trebui luate serios in considerare ca tratament alternativ pentru fisurile anale.

Tehnici de diagnosticare pentru hemoroizii externi

Exista numeroase tehnici pe care le puteti folosi pentru a va diagnostica singuri hemoroizii externi. Dupa ce mergeti la toaleta, incercati si vedeti daca simtiti vreo protuberanta in zona anala sau daca sunt dovezi de sange pe hartia igienica sau in vasul de toaleta.

Spre deosebire de alte afectiuni, hemoroizii sunt destul de usor de diagnosticat fara ajutorul unui medic. Mai jos aveti prezentate cateva optiuni de diagnosticare pentru hemoroizi pe care le puteti aplica singuri acasa, dar si cateva din examenele medicale prin care se diagnosticheaza hemoroizii.

Protuberantele sau pielea mai inchisa la culoare in jurul anusului pot indica faptul ca aveti hemoroizi care prolabeaza prin anus. Daca umflaturile sunt sensibile la atingere, hemoroizii dvs. pot fi considerati hemoroizi trombozati, caz in care trebuie sa mergeti la doctor imediat.
In cazuri rare, diferite tipuri de cancer perineal pot aparea sub forma unor hemoroizi externi.

Cand ar trebui sa mergem la doctor pentru un diagnostic pentru hemoroizi?

Este posibil ca uneori sa simtiti mancarimi si durere. Cu toate acestea, exista si alte afectiuni sau probleme ce tin de zona anala, precum fisurile anale, care au aceleasi simptome ca hemoroizii. Pentru a fi siguri ca in cazul dvs. este vorba de hemoroizi, ar trebui sa mergeti la doctor. Nu vreti sa incercati sa tratati ceva de care credeti ca suferiti, cand e posibil sa fie vorba de altceva, poate mai serios.
Hemoroizii interni necesita de asemenea opinia unui medic. In acest caz, hemoroizii pot fi usor diagnosticati daca pot fi localizati, cum se intampla in cazul acelor hemoroizi interni care prolabeaza prin anus sau care cauzeaza sangerari rectale.

Hemoroizii pot fi diagnosticati si prin examinarea anusului. Desi poate fi destul de stanjenitor, este singura metoda prin care pot fi identificati hemoroizii externi.

Un doctor va poate diagnostica cu hemoroizi analizand simptomele pe care le-ati resimtit si antecedentele dvs. Medicale.

Un alt examen medical presupune efectuarea unei biopsii in zona afectata pentru a detecta infectii posibile sau alte afectiuni.

In unele cazuri, unele persoane au nevoie de o examinare mai atenta. In aceste cazuri, se foloseste un anoscop. Acest instrument este un tub luminos concav, care este introdus in rectul dvs., ajutand medicul sa localizeze hemoroizii interni, tumori sau fisuri anale, oferind in acelasi timp o imagine completa a rectului dvs.

Prin examinarile rectale se pot identifica atat hemoroizii interni cat si posibile tumori canceroase in canalul anal sau in rect.

In timp ce doctorul scoate anoscopul afara din rect, orice hemoroizi interni sunt usor reperati. Este posibil ca doctorul sa va ceara sa va incordati ca in timpul defecatiei, pentru a ajuta la diagnosticarea hemoroizilor.

Aceste cazuri reprezinta urgente majore si implica interventii chirurgicale dificile, cu pansamente de drenaj si spitalizare indelungata. Deseori, in prezenta materiilor fecale diareice, acestea se pot autoinfecta si pot evolua, iar pe termen indelungat genereaza inflamatii cronice, cu reactii subfebrile sau frisoane.

O fisura anala cronicizata, netratata corespunzator, se poate infecta din cauza actiunii bacteriene din materiile fecale. Uneori, aceste infectii pot fi prezente si la nivelul intestinului gros superior, atunci cand bariera protectoare formata din mucoase si submucoase este penetrata din anumite motive, bacteriile ajungand in tesuturile profunde, creand abcese. Pe un fond de imunitate scazuta cauzata de stres, oboseala accentuata, alimentatie deficitara etc., activitatea bacteriana se amplifica si creeaza abcese mai mari. In momentul in care apare o infectie, organismul cauta sa elimine focarul infectios, purulent, formand traiecte (tuneluri) subcutanate sau mai profunde, cu pereti de tesut conjunctiv bine delimitati. Totusi, de cele mai multe ori fistulele nu pot penetra toate tesuturile pentru a ajunge in zona perianala (adiacenta anusului) si a deversa materialul infectios. Unele fistule se ramifica, devenind greu de tratat, altele se duc spre cavitatea peritoneala, putand pune in pericol viata pacientului, prin septicemie.

Cum se manifesta fistulele anale?

De cele mai multe ori, fistulele nepenetrante nu se pot diagnostica decat in urma simptomatologiei data de reactiile inflamatorii cronice pe care le produc. In cazul fistulelor perianale care au penetrat zona perianala, pacientul observa aparitia unor secretii lichide galbui – produsul de activitate al bacteriilor. Acestea produc disconfort local cauzat de umezeala, provoaca mancarimi si usturimi.

Ce se poate face in aceste cazuri?

De cele mai multe ori se intervine chirurgical, pentru extirparea toala a traiectului fistular. In cazul fistulelor simple, care au penetrat zona perianala, folosim radiochirurgia, care poate exciza fistula sub anestezie locala. In cazul fistulelor neinfectate injectam substante sclerozante, care le obtureaza si le atrofiaza. Este important sa se intervina precoce in cazul descoperirii unei fistule, deoarece in timp acestea pot afecta si sfincterul anal, iar procesul de extirpare duce inevitabil la traumatizarea muschiului sfincterian, putand aparea complicatii majore: incontinenta sfincteriana, stenoze anorectale.

Ce este fisura anala si cum se trateaza?

De regula, persoana care are dureri si hemoragii in regiunea sfincterului, este convinsa ca are hemoroizi. Acest lucru este aproape adevarat, dar nu in toate cazurile. E adevarat ca hemoroizii sunt foarte raspanditi, si se poate chiar afirma ca jumatate din populatia adulta sufera de aceasta afectiune, dar nu intotdeauna este vorba de hemoroizi. Uneori avem de a face cu fisura anala. Aceasta afectiune nu este mai putin dureroasa, uneori este chiar mai dureroasa.

Fisura anala este o crapatura in partea interioara a sfincterului, care nu se vindeca si cauzeaza suferinta mare.

Din ce cauza apare fisura anala?

Fisura apare in special ca urmare a unui efort fizic exagerat in partea inferioara a bazinului si la sfincter. De aceea, cei la care apare fisura anala sunt indeosebi persoanele cu constipatie – consecinta a eforturilor mari pe care le fac la toaleta.
Fisura se produce deseori la femei insarcinate, sau dupa nastere. Si aici cauza este presiunea exagerata in abdomenul inferior.

Cand exista suspiciunea fisurii anale?

Bineinteles, nu puteti vedea cauza durerilor cumplite si a hemoragiilor din regiunea sfincterului.
Dar, in momentul in care durerile devin mai mari, in special in timpul scaunelor, si apare sangerare la sfincter, suspiciunea unei fisuri anale este intemeiata.
In aceasta situatie se recomanda sa va adresati imediat unui specialist proctolog. Numai specialistul proctolog poate stabili cu siguranta daca e vorba de hemoroizi, de fisura anala sau, mai rau, de tumori maligne.

De ce fisura nu se vindeca de la sine, asa cum se intampla la majoritatea ranilor?
Medicii au descoperit in ultimii ani cauza principala a nevindecarii, de la sine, a fisurii anale. Din cauza durerii mari, muschiul se contracta si pur si simplu nu permite inchiderea ranii.

Care e tratamentul cel mai eficient al fisurii anale?

Daca starea nu e grava, se poate institui ceea ce se cheama „tratament conservativ”: medicamente pentru inmuierea scaunului, pentru reducerea constipatiei, bai de sezut si fireste, unguenti contra durerii. Dar daca starea e mai grava, durerile sunt mari si hemoragiile extinse, medicul de familie va indruma pacientul in general la chirurg, pentru a fi operat. Din cele de mai sus ati putut vedea ca tratamentul conservativ va putea, de regula, doar sa usureze starea, dar nu sa rezolve problema in sine. Pe de alta parte, operatia e o solutie riscanta. Este cunoscut ca si anestezia poate fi periculoasa. Se pune intrebarea: ce facem ca sa evitam operatia?

Endoscopia digestiva superioara

Prin endoscopie digestiva superioara (sau esofagogastroscopie) se vizualizeaza in mod direct mucoasa esofagiana, gastrica (se examineaza toate portiunile stomacului folosind o tehnica speciala) si mucoasa bulbului duodenal, precum si a duodenului. Explorarea efectuata in scop diagnostic dureaza intre 5 si 20 de minute, in functie de complexitatea patologiei intalnite si/sau de necesitatea de a preleva biopsii.

Endoscopia Digestiva este o examinare medicala care nu implica nici un fel de durere (ex: injectii, biopsii clasice, taierea unei monstre de tesut, etc) fiind efectuata cu ajutorul unui aparat modern care presupune un tub subtire si felxibil prevazut cu un obiectiv video iluminat ce permite vizualizare mucoasei tubului digestiv pe un ecran si o multitudine de manevre medicale, printre care amintim biopsia sau extragerea corpilor straini.

Endoscopul

Endoscopul este introdus prin piesa bucala pana la baza limbii si sub control video este pozitionat la nivelul orofaringelui (aceasta este faza cea mai inconfortabila pentru pacient). Prin miscari usoare si rapide, endoscopul este introdus in esofag; apoi, endoscopul este introdus lent pentru a explora detaliat fiecare segment digestiv, a permite efectuarea de fotografii si/sau biopsiile. Atunci cand endoscopul ajunge in stomac, se insufla o cantitate mica de aer, care va fi aspirat apoi, la retragerea aparatului, pentru a minimiza disconfortul cauzat de endoscopia digestiva.

Este considerata o procedura minim invaziva deoarece nu implica nici o incizie si nu necesita o recuperare semnificativa ulterioara (doar daca se utilizeaza sedare sau anestezie generala); un disconfort minoreste adesea intalnit la nivelul orofaringelui dupa investigatie.

Ce este Esofagogastroscopia

Esofagogastroscopia este o explorare cu un grad inalt de siguranta, iar in cazul indicatiei pertinente, explorarea este necesara pentru un diagnostic si un tratament corect. Principalele situatii in care este indicata explorarea sunt: anemia feripriva (de regula se indica si colonoscopie), hemoragia digestiva superioara (exteriorizata prin hematemeza si/sau melena), sindrom dispeptic aparut peste varsta de 45 de ani, persistenta simptomelor de boala de reflux gastroesofagian dupa tratament, suspiciunea de sindrom Barrett, disfagia, identificarea varicelor esofagiene si gastrice in cazul cirozei hepatice, stomacul operat si monitorizarea vindecarii ulcerului gastric.

In toate aceste situatii, endoscopia este superioara ca posibilitati de diagnostic tranzitului baritat esogastric, avand avantajul lipsei iradierii, posibilitatii de prelevare de biopsii, dar si de proceduri terapeutice (bandare de varice esofagiene, injectare de vase sangerande, rezectie de polipi, dilatatii de stenoze etc).

Esofagogastroscopia

Endoscopia Digestiva Esofagogastroscopia este considerata relativ nedureroasa si uneori se asociaza cu un disconfort minor. Pentru majoritatea pacientilor este suficienta anestezia locala a orofaringelui cu spray cu lidocaina.
Nu este necesara o pregatire speciala, cu exceptia faptului ca pacientul nu trebuie sa manance cu 12 ore inainte de investigatie. Pacientul este asezat pe partea stanga si o piesa bucala de plastic este plasata intre dinti, pentru a proteja dantura si pentru a preveni lezarea aparatului.

Tratamente exista, insa trebuie strict individualizate si conduse de medicii gastroenterologi, singurii care pot efectua investigatii de specialitate (ecografie abdominala, endoscopie digestiva sau colonoscopie), pentru a stabili cauza exacta a declansarii bolii si pentru a depista prezenta uneia dintre bolile despre care vorbeam anterior (tumori, ulcere gastrice, stenoze etc.). Se recomanda suprimarea purgativelor, pentru a se putea depista tipul constipatiei. Tratamentul medicamentos consta in prescrierea unor laxative speciale, destinate patologiei pacientului, si a unor medicamente care normalizeaza peristaltismul intestinal.

Se impune schimbarea modului de viata al pacientului, prin regim alimentar specific, mese regulate si fractionate (4 – 5 pe zi), aport de lichide. Se va combate stresul, in special cel cronic, care oboseste sistemul nervos, ceea ce duce automat la disfunctii la nivelul intestinului, cunoscut fiind faptul ca acesta este un organ care contine multe terminatiuni nervoase. Pacientii trebuie sa gandeasca pozitiv, sa faca miscare cat mai multa, mai ales in aer liber.

Uneori, constipatia poate evolua timp indelungat fara simptome. Se manifesta prin dureri abdominale in partile laterale (in special stanga), insotite de balonari care se atenueaza sau dispar in urma defecatiei. Uneori pot aparea dureri de cap, cefalee, miros urat al materiilor fecale, astenie, transpiratie, insomnie, subfebrilitate etc, ca urmare a absorbtiei in exces a substantelor toxice din materiile fecale. La acestea se pot asocia si simptome dispeptice: anorexie, senzatie de plenitudine, greturi etc. Cei cu labilitate psihica dezvolta reactii anxioase, depresive sau obsesive.

Cum prevenim constipatia?

Profilaxia se face prin respectarea masurilor generale privind igiena defecatiei. Alimentatia trebuie sa fie cat mai echilibrata, cu un continut bogat in fibre vegetale – fructe (mere, pere, prune, capsuni etc.) si legume crude (mazare, morcovi, rosii, varza etc.), mancare de spanac, salata de cruditati, ciulama de ciuperci etc. Cei care nu le suporta – in special bolnavii de gastrita, ulcer gastric, colon iritabil, le pot consuma coapte sau fierte, pentru a evita balonarea. Foarte multe fibre contin si cerealele (in special taratele de grau), care se pot consuma cu iaurt. Painea alba este interzisa, aceasta putand fi inlocuita cu paine graham, integrala sau de secara. Mierea de albine este indicata, pentru efectul usor laxativ. Hidratarea este importanta, se recomanda apa plata sau de izvor, in cantitati corespunzatoare. Lactatele nefermentate pot aduce mari beneficii in constipatie, in special iaurtul, deoarece contine substante probiotice – lactobacilus acidophilus si bifidus essensis – bacterii asemanatoare cu cele care fac parte din flora intestinala umana, care nu permit dezvoltarea altor bacterii periculoase (de exemplu, Candida albicans) si ajuta la normalizarea tranzitului intestinal. Combaterea abuzului de laxative este foarte indicata in profilaxie, deoarece in timp se instaleaza dependenta, cu urmari nefaste pentru intestin. Trebuie sa pun accent pe acest aspect, deoarece exista o gama larga de produse laxative, inclusiv ceaiuri medicinale cu efect purgativ, pe care oamenii le folosesc fara discernamant. Exista laxative saline, stimulante, emoliente, de volum, prokinetice, fiecare dintre acestea fiind recomandat intr-o anumita forma a bolii. Unele din aceste laxative sunt foarte periculoase prin efectul iritativ daca se administreaza gresit, putandu-se ajunge la ocluzii sau perforatii intestinale, ceea ce impune o interventie chirurgicala de urgenta.