Informatii despre colonoscopie

Investigatia permite vizualizarea directa a leziunilor, fotografierea lor, prelevarea de biopsii si rezectia leziunilor suspecte (polipi), care pot fi examinati apoi histologic.

Colonoscopie este o investigatie minim invaziva a intestinului gros (colon) si a partii distale a intestinului subtire cu o camera video atasata de capatul unui tub flexibil introdus prin orificiul anal.

Colonoscopiile – sunt investigatii cu un grad inalt de siguranta, iar in cazul in care exista o indicatie ferma (de exemplu prezenta de rectoragii – sange in scaun), explorarea este indispensabila, pentru a evita erorile de diagnostic. Investigatia necesita o pregatire speciala, asigurata prin administrarea unui purgativ cu o zi inainte, care determina o diaree apoasa, esentiala pentru efectuarea in bune conditii a analizei.

Definitia rectosigmoidoscopiei
Rectosigmoidoscopiea inseamna examinarea portiunii terminale a colonului (rectul precum si colonul sigmoid), de regula pana la 55 de cm distanta de anus. Colonoscopia totala, permite vizualizarea intregului colon.

Colonoscopia este recomandata de doctori macar o data pe an

Complicatiile (rare) legate de explorare sunt perforatia (care necesita sanctiune chirurgicala) si hemoragia (de exemplu in urma procedurilor terapeutice la persoane cu diateze hemoragice sau sub tratament anticoagulant). Explorarea dureaza intre 5 minute (pentru rectosigmoidoscopie) si 30 de minute (pentru colonoscopia totala), secventa de retragere a endoscopului fiind esentiala pentru vizualizarea adecvata a peretilor intestinali. Factorul de eroare e reprezentat de prezenta materiilor fecale in lumen, in cazul in care pregatirea nu a fost corespunzatoare.

Medicii recomanda sa faceti o colonoscopie atunci cand apar simptome precum hemoragia digestiva inferioara, suspiciunea de neoplazie digestiva sau modificarile fara o cauzalitate clara in tranzitul intestinal. Scaderea ponderala si anemia feripriva constituie indicatii majore pentru colonoscopie, adesea impreuna cu endoscopia digestiva superioara, chiar daca nu sunt prezente rectoragiile.

Dupa investigatie poate persista un disconfort abdominal minor, determinat de prezenta aerului insuflat in intestin; nu este necesara o recuperare prelungita ulterioara, cu exceptia cazului in care se utilizeaza sedare sau anestezie generala. Colonoscopia poate identifica cu precizie mai multe afectiuni: cancerul colorectal, polipii colonici, diverticulii si bolile inflamatorii intestinale.

Polipi colonici

Atunci cand sunt identificati in cursul unei rectosigmoidoscopi, ei trebuie biopsiati, pentru a identifica tipul de polip (daca este adenomatos) si prezenta displaziei (leziune premaligna) de grad usor, mediu sau sever, sau prezenta celulelor atipice (maligne).

Polipii colonici sunt de mai multe tipuri, cel mai frecvent fiind intalniti polipii adenomatosi. Acestia sunt leziuni premaligne, cu potential de a evolua catre cancer colorectal intr-un interval variabil de timp, de la 5 la 10 ani.

De asemenea, identificarea acestora impune programarea pacientului la colonoscopie totala, pentru a inspecta intregul colon si a identifica si alte leziuni, urmata de polipectomie (rezectia endoscopica a polipilor adenomatosi).
Dupa confirmarea diagnosticului de cancer colorectal (confirmarea se face cu ajutorul examenului anatomopatologic) se impune evaluarea completa a pacientului in vederea interventiei chirurgicale, urmate de monitorizarea oncologica cu sau fara tratament ulterior (chimioterapie). In unele cazuri de cancer rectal, se poate initia radioterapie preoperatorie de scurta durata, urmata de rezectie chirurgicala si de chimioterapie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *